Este că habar nu aveaţi că există ceasuri de mână pe care să daţi minim 20.000 de euro. Uitaţi-vă la acesta, un Girard Perregaux Ferrari Quantime Perpetual.
Îmi place. Cât face? 73.112 RON. Da atât.
Daţi click pe poză ca să intraţi pe site-ul cu pricina, unde veţi vedea mai multe ceasuri bune.
Preferatul meu ar fi Constantin Vacheron, daca tot e sa aberam la ultraexclusivisti. Sigur, o alta firma stapaneste timpul de la mana mea, respectiv Tissot. Dar cum Tissot-ul e cadoul sotiorului meu de Valentine’s Day, a devenit marca mea preferata :)). In plus, ceasul meu e chiar frumos si nu a costat decat 600 euroi. Deci poti respira bine si cu bani mai putini
Que? Que dices motanes? No te entiendo. Por favor habla con migo y dimelo que es “Girard Perregaux Ferrari Quantime Perpetual”.
Bre, mă laşi? Am şi eu un ceas… biologic. Limba mare se blochează mereu în acelaşi loc: la minutul 69.
Ceasul meu e simţitor, e cumite, are okii verzi ca iarba şi din când în când scoate cucul la mine. Aşa… ca să mă oftice. Uneori mi se pare greu (are 115 kg). Alteori îi dau posibilitatea să stea deasupra tuturor lucrurilor ca să ne sincronizăm la numărul de minute. Nu vrea să se oprească sub nicio formă, deşi ştie bine că şi peste el timpul trece la fel…
Hai motanes, indrazneşte! Povesteşte-ne despre ceasul tău!
Ceasul meu o ia de multe ori înainte, alte ori rămâne în urmă. Dar niciodată nu ştiu când aşa şi când aşa.. Dar limba nu ştiu să mi se fi blocat vreodată
Heeeeeeey, get a room, you two!
Da, eu n-am zis nimic, tovarăşaaa…
Hmm, îmi sfidezi priceperea de a citi printre rânduri. Limba aia care nu ţi s-a blocat niciodată mi-a arătat tot ce trebuia să ştiu :)))))))
O, la naiba… M-a prins.
nevasta lu motaneeeees, motanes dă din casă!
sau…şi mai bine:
mama lu motaneeeeees, îl lăsaţi pe motanes să se joace cu noi? :)))
degeaba.. că soţia nu-mi citeşte blogul. Aşa că…
Uite de asta au motan(es)ii 9 vieţi! :)))