Reclamă în Cişmigiu
6 05 2008Pe spătarul unui scaun din parcul Cişmigiu. Am cenzurat numărul de telefon, pentru că nu fac reclamă gratuită.
Bârlogu’ lu’ Motanes
bine că sunteţi voi deştepţi
Dreptul la opinie
Caricatura zilei
Pe spătarul unui scaun din parcul Cişmigiu. Am cenzurat numărul de telefon, pentru că nu fac reclamă gratuită.
De ce ai şters mă numărul?
Făceai şi tu câţiva băieţi fericiţi. Vezi, la ei nu te-ai gândit…
Motanes, iar ai trecut prin Cişmigiu şi nu m-ai scos la un lapte cu scoţişoară…Biine! Data viitoare să ştii că postez poze cu frunze moarte, flori presate, motani storcoşiţi de maşini şi Irfani în sânge!
de altfel o foartă bună metodă de răzbunare :))
Ritchiu, acum a înţeles şi Pisicot de ce nu am lăsat nr de tel.
Innuenda, nu mai face pe modesta! Nu am fost noi cu Buburuza şi cu cei de la “ABC Ecologic” şi am adunat hârtiile şi sticlele din pădurea de la Cernica, după nebunia lui 1 Mai?!
N-am fost noi, apoi, în Cişmigiu, unde am mâncat cârnăciori picanţi şi tu nu te-ai lăsat până nu ai terminat sticla de bere (0,33 l)?! Atunci am făcut poza.
Şi câinele ăla mare şi pufos de la intrarea în parc…?!
Aaaa, atunci?…
Dar parcă atunci Cişmigiul era plin de copaci din jeleu, încărcaţi cu flori din şerbet de trandafir… Şi băncuţele?! Nu erau toate din zahăr candel, filigranat? Aş fi putut să jur!
Iar câinele ăla mare şi pufos de la intrarea în parc era din vată de zahăr. M-am temut pentru viaţa lui, îţi aminteşti? Erau atâţia copii în parc în ziua aceea!…