Lupică - omul sincer care fură ascuns
9 05 2008Ajung pe blogul lui Pulică Lupică după ce programul meu anti-furat îmi atrage atenţia că textele mele se regăsesc aiurea pe internet. Ce să văd?! Un ameţit care a furat, fără nici o jenă, posturi întregi, chiar şi un banner realizat de mine.
Micul papagal blogăcios a furat cu tupeu vreo 7 posturi de pe motanes, şi le-a semnat frumuşel cu numele lui urduros. Se mai şi autointitulează “Blogul unui om sincer”. Păi, atunci recunoaşte, mă javră, că ai furat texte întregi de pe motanes.wordpress.com
Micile bacterii parazite nu vor înţelege niciodată ce înseamnă creaţie, ce înseamnă să fii în stare să scrii altfel ce vede toată lumea. Ei vor rămâne aceleaşi gunoaie inutile şi triste. Pune mă osul la treabă, capul la contribuţie dacă vrei să fii bloghist. Parazit frustrat!
lol, am patit-o si eu la un moment dat. oamenii nu au nici o urma de jena
hahahaaaaa!!! hai ma, ca aproape ca este o onoare pentru tine ce a facut el. omul a considerat ca nu mai ar putea sa adauge nimic la ceea ce ai scris tu, iar in fata perfectiunii s-a inclinat si a decis sa promoveze mai departe ideile atat de maiastru exprimate. iar de emotii, in stangacia incepatorului care inca simte ca inteligenta maestrului il copleseste, a uitat sa te semneze.
atata tot!
Motanes, regret faptul k am plagiat anumite posturi de pe blogul tau. Doar ca, pentru inceput, aveam nevoie de o sursa de inspiratie vie. Asa ca…imi cer mii de scuze pt ce am facut.
@llex, dacă eşti chiar omul cu blogul m-ai uimi pt. a doua oară.
După ce m-ai uimit prin tupeul (sau inconştienţa) cu care ai luat posturi întregi (cu titlu cu tot) de pe blogul meu, acum mă uimeşti că recunoşti şi îţi ceri “mii de scuze”. Dacă eşti sincer înseamnă că mai ai o şansă. Mai ai o şansă să nu mori javră. Dacă vrei, poţi să devii şi tu un om de care să nu-ţi fie ruşine. Pt. că dacă ai continua cu furăciunile în felul ăsta poate ai căpăta admiraţia câtorva cititori pentru ce citesc ei pe blog, dar tu nu te vei putea bucura de asta pt. că tu ştii că nu eşti decât un şobolan plagiator. Iar admiraţia cititorilor tăi ştii că este, în realitate, pt. adevăratul autor - chiar dacă ei nu ştiu cine este acesta.
Dacă ai nevoie de “o sursă de inspiraţie vie”, citeşte bloguri dar nu le copia.
Uita-te in jur! Pe stradă, in magazine, pe etichete, la oameni, in ochii lor. Mereu se intampla ceva in jurul nostru. Ia un aparat foto dupa tine! Dacă vezi ceva interesant, haios, enervant.. pac - poza si ne arati si noua. Aia e blogul.
Nu e nevoie sa ai mereu articole de 5 stele. De fapt, niciodata nu stii cum privesc cititorii un post de al tau. Lucruri pe care eu le-am considerat valoroase au fost primite cu retinere iar altele vazute de mine ca prostioare au fost primite pozitiv.
Fiecare are un alt sistem de valori. Nu căuta sa faci pe plac cititorilor! Gusturile lor sunt multe si tu esti unul singur. Nu o sa-i satisfaci pe toti niciodata.
Hai, bagă mare! Pofta vine mâncând. Şi inspiraţia plimbând degetele pe tastatură…
P.S. Acum, să nu mă iei la coarda sensibilă, să mă faci să-mi pară rău de apelativele pe care le-am folosit la adresa ta, pentru că le-ai meritat din plin. Munceşte şi tu, pierde nopţi scriind texte şi editând fotografii şi atunci o să înţelegi sentimentele mele.
Te uimeste tupeul tinerilor din ziua de azi.
muahahahaha, avea nevoie de o sursa de inspiratie vie
:)))))))))))) motanes e sensibil rău!!! În plus, i-a mai făcut şi educaţie şi mai avea puţin şi-i scria pe blog… :)))
pfff, nu pricep care mai e distractia daca furi texte pentru blog!
Bre, si macar daca ar fi copiat si el un text non-emo…