De câteva săptămâni sunt al naibii de superficial. Mă refer la scrierile mele pe acest blog. Mă uit la posturi mai vechi şi-mi par străine. Zici că nu le-am scris eu ci altă fiinţă. Acum mă preocupă alte lucruri. Fac pliante pentru candidaţi ai partidelor, fac socoteli…

Între timp visez la concedii nesfârşite şi fără de griji. La mii de kilometri pe care să-i devorez la volan. La popasuri prin benzinării şi hanuri singuratice.

Vreau să mănânc pe malul Lacului Roşu, iar noaptea să caut cazare prin Piatra Neamţ.  Vreau să fac ce nu fac.

P.S. Şi un tag tembel, de-al dracu’. Să văd ce pică de la vărul Google.

Eu parchez foarte bine şi regulamentar, dar pentru ceilalţi există parchez.ca

Foarte mişto ideea unui tânăr de viitor al naţiunii care a inventat nişte stickere, cu diferite mesaje şi anume 3: Parchez ca un porc, parchez ca o vacă, parchez ca un bou.

Stickerele le cumpărăm noi şi le lipim pe autoturismele celor care parchează aiurea, mai ales când deranjează şi pe ceilalţi.

• Sâmbătă l-am văuzut pe ion Iliescu şi am fost la cumpărături în Selgros
• Duminică am fost la Constanţa, Mamaia. Apa era caldă, câinii prietenoşi.

  Revin mâine cu poze, pentru că mi-am uitat camera foto în maşină şi mi-e lene să cobor ca să o iau.

Ajung pe blogul lui Pulică Lupică după ce programul meu anti-furat îmi atrage atenţia că textele mele se regăsesc aiurea pe internet. Ce să văd?! Un ameţit care a furat, fără nici o jenă, posturi întregi, chiar şi un banner realizat de mine.

Micul papagal blogăcios a furat cu tupeu vreo 7 posturi de pe motanes, şi le-a semnat frumuşel cu numele lui urduros. Se mai şi autointitulează “Blogul unui om sincer”. Păi, atunci recunoaşte, mă javră, că ai furat texte întregi de pe motanes.wordpress.com

Micile bacterii parazite nu vor înţelege niciodată ce înseamnă creaţie, ce înseamnă să fii în stare să scrii altfel ce vede toată lumea. Ei vor rămâne aceleaşi gunoaie inutile şi triste. Pune mă osul la treabă, capul la contribuţie dacă vrei să fii bloghist. Parazit frustrat!

Astăzi, regele Mihai a lăsat la o parte treburile importante ale Casei Regale fără regat şi dat o fugă până la Călăraşi ca să dezvlească statuira regelui Carol 1. Cică este pentru prima oară, după cel de al 2-lea război mondial, când se ridică o statuite a regelui Carol 1 în România.

Mie mi-a plăcut maşina cu care a venit regele Mihai, un Bentley de nu ştiu care model, că nu mă pricep la maşini d’astea. M-am bucurat mult să văd că unul din cele 4 faruri era aburit. E altă treabă că un far d’ăla costă cât Loganul meu. D’aia nu avea voie să se aburească. Da el…nu, d’al dracu’.

Nu o singură dată am avut probleme cu UPC. Probleme ca cea pe care o puteţi vedea în fotografie. Vreau să mă uit pe U. Nu pot pentru că le-a expirat lor nu ştiu ce cartelă de acces. Care e problema mea?! Nu mă interesează. Eu plătesc abonament pentru un serviciu care implică şi difuzarea U. Am renunţat la internetul furnizat de UPC. Abia aştept să vină RCS-RDS cu cabul la mine în bloc.

Gata, am o motivaţie să ies din letargie şi să mă apuc de muncă. Se numeşte Ivanka Trump şi m-am îndrăgostit de ea. Săptămâna asta. Până nu apare Donald Trump să mă concedieze. Cu un şut în fund din partea gărzilor de corp. Câte un şut de la fiecare dinte cei 12 care o păzesc pe Ivanka. Ăăăăă… mă mai gândesc. Ca-n manele: “Mă uit la poza ta şi plâng…”

Cu cât te zbaţi mai mult cu atât intri mai mult în rahat. Cei mai mulţi sfârşesc în propriul lor rahat. Să aveţi o zi bună!

Speranţa moare ultima, dar odată cu vârsta realizezi că nu e chiar aşa…